Oglinda imi ofera o imagine iluzorie a cum ma vad altii ,dar sinele nu se recunoaste in acel eu,ma uit cu un ochi critic,obiectiv incerc sa vad ceea ce vad altii la prima vedere. Vad un el care nu-mi raspunde sinelui la dorinta de a fi un altul,vad o entitate rece din sticla murdara,ce nu-mi permite sa ma aproprii. Nu simte ,nu are pareri,conduita,constiinta,ganduri,idei,sentimente,nici macar viata...depinde existential de o sursa de lumina...fara nu ar fi nici atat.
Raman cu un gand confuz...care de fapt sunt eu ? ...Oare asta sunt eu?